Parteneriat pentru apa limpede

Aceasta ar fi, pe scurt, esenta intalnirii intre Directia Apelor Dobrogea Litoral (DADL) reprezentata de Catalin Anton  si Otilia Antonaru, ONG Mare Nostrum prin Mihaela Candea si Ramona Crangasu si WWF Romania in persoana Cameliei Ionescu, in care s-a dat startul unei colaborari apropiate intre o institutie a statului si doua organizatii neguvernamentale.

Voi descrie aceasta in cuvinte complicate si in cuvinte simple, insa, inainte de a purcede la un asemenea exercitiu de comunicare, las loc unei intrebari: Oare cati dintre noi stiau ca numai 2 lacuri din toata Dobrogea au putut fi declarate ca fiind intr-o stare ecologica bunicica? Doua! Razelm si Vederoasa.

In cuvinte complicate, cei doi reprezentanti ai DADL au facut cunoscut ca se lucreaza la elaborarea Planului de Management al Bazinului Hidrografic Dobrogea Litoral, cerinta necesara pentru implementarea Directivei Cadru Apa a Uniunii europene, care va fi integrat in Planul de Management Bazinal National, ca rezultat al sintezei Planurilor de Management de la nivelul tuturor Bazinelor Hidrografice ale Romaniei. Ei au prezentat rapoarte si grafice de lucru, precum si date statistice legate de corpurile de apa si activitatile specifice determinate de elaborarea Planului de Management.

In cuvinte simple, din 1950 incoace am reusit sa poluam aproape toate raurile si lacurile din Romania, sa le umplem de dejectiile aglomerarilor urbane sau, mai rau, de sumedenie de reziduuri extrem de toxice, furnizate de mareata industrie. Adica ne-am otravit ca prostii apa pe care o bem, in care se mai scalda copiii, in care traiesc pestii pe care ne place sa-i pescuim sambata. Dupa 1989, datorita degradarii economice, procesul de poluare s-a mai diminuat, pe cale de consecinta slabind si poluarea, insa nu intr-atat incat sa fim multumiti. Prin aceste planuri cu denumiri complicate si termeni de formulare si mai „infioratori”, se urmareste crearea unui sistem de control si promovarea unui plan de masuri prin care apa sa devina incet-incet … apa limpede.

Proiectul presupune o comunicare utila intre institutia statului, organizatii neguvernamentale, media si marele public, fiindca se doreste crearea unui consens cat mai larg. De ce? Poate pentru ca mai multe minti la un loc fac mai bine, poate si pentru ca unele masuri din acest plan nu vor fi pe placul tuturor. De exemplu, se prevad proiectarea si construirea mai multor retele de canalizare si statii de epurare – deci, pozitiv, dar pentru a avea acces la ele, oamenii vor trebui sa plateasca – deci, probleme. Prin urmare, se urmareste si constientizarea publicului, care va intelege , in timp, ca trebuie sa contribuie la costurile pe termen lung ale efortului de a curata apele de elemente nocive.