Somnul natiunii naste monstri

Iesirea crizata si lipsita de onorabilitate si responsabilitate politica a premierului Boc, care defineste niste cetateni ai statului roman CE NU AU INCALCAT NICI O LEGE, drept nesimtiti, ma ingrijoreaza. Tonul si expresiile folosite se aseamana teribil cu ale unui activist bolsevic. Domnului premier ii lipseste pistolul, dar promite sa foloseasca in loc de acesta majoritatea de 70% dintr-un parlament ai carui locatari vremelnici sunt exceptati de la aplicarea ordonantei NECONSTITUTIONALE.

Privindu-l pe Boc o vad pe Ana Pauker. La fel cum pe vremuri, haidamacii partidului ajuns atunci la putere cu tancul sovietic etichetau pe aceia care munceau de le sareau capacele drept „chiaburi nenorociti”, acest accident al politicii romanesti ii declara pe niste cetateni romani „pensionari nesimtiti”. Ce va sa urmeze? Vor fi haituiti actorii, vor fi alungati medicii din cabinete? Va trimite domnul Boc pe academicianul „nesimtit” la munca de jos, unde sa-i iasa gargaunii din cap spaland treptele companiilor private? Acest personaj tinde sa devina sinistru, dupa ce am crezut ca e doar servil si lipsit de personalitate.

Afirmatiile prim-ministrului Romaniei seamana ura in societate si nasc animozitati monstruoase. De fapt, ce-ar fi avut de invatat Boc de la mentorul sau, care crede ca doar unii armeni sunt buni, ca un ziarist e un „tigan imputit” si chiar daca n-ar fi asa, oricum e un „gaozar”…

Ieri ne-am amintit de Mihai Eminescu. Poate ne amintim si azi

Astazi altii sunt de vina, domnii mei, nu este-asa?
Prea v-ati atatat arama sfasiind aceasta tara,
Prea facurati neamul nostru de rusine si ocara,
Prea v-ati batut joc de limba, de strabuni si obicei,
Ca sa nu s-arate-odata ce sunteti – niste misei!
Da, castigul fara munca, iata singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.
Dar lasati macar stramosii ca sa doarma-n colb de cronici;
Din trecutul de marire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, tepes doamne, ca punand mana pe ei,
Sa-i imparti in doua cete: in smintiti si in misei,
si in doua temniti large cu de-a sila sa-i aduni,
Sa dai foc la puscarie si la casa de nebuni!