“ARTA” – sau un concert sublim din intestinele prieteniei

Programul Stagiunii Estivale a Artelor Spectacolului – SEAS 2024 a adus în fața publicului din Constanța (marți, 30 iulie a.c.) spectacolul „Arta”, piesă prezentată de prestigiosul Teatru “L. S. Bulandra” din București.

Piesa emblematică a Yasminei Reza, regizată în tușe fine și învăluiri copleșitoare de Cristi Juncu, a adus pe scenă trei scaune albe, o pânză de tablou și demonstrațiile explozive de talent și charismă ale actorilor Vlad Zamfirescu, Șerban Pavlu și Gheorghe Ifrim.

„Arta” este o incursiune nepoliticoasă prin vestiarele amiciției umane și ale fragilității gustului estetic, acolo unde aparențele nu rezistă, emoțiile și nervii se consumă reciproc, autenticitatea rătăcește în propria căutare a validării publice.

Spectacolul, al cărui subiect este despre arta modernă și relațiile de prietenie din vremurile de azi, deconstruiește cu umor fin dar acid și cu subtilitate relațiile de prietenie, având drept cadru tematic viziunea profanilor asupra artei contemporane.

Interacțiunea actorilor, puzzle asamblat perfect în mișcare continuă

Vlad Zamfirescu (Serge), Șerban Pavlu (Yvan) și Gheorghe Ifrim (Marc) reușesc să insufle viață personajelor prin interpretări complexe, elaborate excepțional de la grimasele caligrafice și respirația aproape vizibilă în aer până la gestica agresivă, creând o dinamică scenică în care este investigată comic, dar și cu cruzime, complexitatea prieteniei masculine.

Zamfirescu și-a portretizat personajul în culori stridente temperate desăvârșit, o șampanie agitată cu dopul bine pus, Pavlu a adaugat o dimensiune de vulnerabilitate și sensibilitate, fără a cere compasiune, iar Ifrim a adus în scenă scepticismul și raționalitatea, punctând câteva exerciții recitative de excepție.

Minimalism cu impact – sau când mai puțin înseamnă suficient

Pentru „Arta”, regizorul Cristi Juncu a optat pentru un minimalism deliberat, punând accent pe dialogul vibrant și pe interpretarea actorilor. Decorul auster, dar sugestiv, a ilustrat intimitatea unui apartament modern, unde o simplă pânză albă, aparent nesemnificativă, devine epicentrul unui conflict profund. Inofensivă, chiar inutilă, nevinovată până aproape de catrastrofă, pânza devine o bombă cu ceas care ticăie între cei trei vechi prieteni.

Piesa „Arta” începe cu simpla discuție despre valoarea unei pânze albe, devenind apoi un tratat despre prietenie, orgolii și fragilitatea condiției umane. Confruntările dintre cele trei personaje pun în lumină întrebări esențiale despre gust, valoare și subiectivitate. Aproape fiecare replica este încărcată de semnificații multiple și umor inteligent, oferind spectatorilor o experiență teatrală de nivel superior, amuzantă și totodată provocatoare intelectual. Unde se termină albul acceptat de toți și unde începe albul pe care impresia, înfluența, îndoiala pot developa nuanțe și capta forme?

Și unde este granița dintre artă și aiureală?

Într-o lume dominată de superficialitate și conflicte,  spectacolul „Arta” oferă o explorare sofisticată și nuanțată a acestor teme, lăsând publicul să părăsească sala cu gânduri introspective și emoții difuze.

Posibilă concluzie: nu există gol, există ceva ce nu poți vedea tu.

Concluzie: prietenii sunt acei oameni care pot fi și adorabili și insuportabili, dar fără de care tabloul vieții tale ar fi o gaură neagră.