5 septembrie 1944: Moartea comandorului Dumbravă, pe distrugătorul Regina Maria invadat de soldații sovietici

Pe 5 septembrie 1944, la Constanţa, echipajele navelor militare maritime – distrugătoare, canoniere, torpiloare ş.a. – au fost coborâte cu forţa de la bordul navelor pe care le deserveau, iar navele au fost capturate de trupele sovietice.

La pătrunderea soldaţilor sovietici la bordul distrugătorului „Regina Maria”, comandantul acestuia și al Escadrei de distrugătoare, căpitanul comandor Alexandru Dumbravă şi-a curmat viaţa, refuzând să accepte ruşinea de a preda nava invadatorilor roșii.

După această dată, au fost capturate de sovietici şi monitoarele fluviale, care au fost redenumite, monitorul „Ardeal” primind numele de „Berdiansk”. Nava a fost retrocedată României în 1951, după care a mai navigat aproape zece ani sub pavilion românesc. A fost scos din serviciu şi dezmembrat în 1960.

Printre navele capturate de sovietici s-a aflat şi canoniera „Căpitan Dumitrescu Constantin”. Nava făcea parte din grupul celor 4 unităţi similare („Stihi”, „Lepri”, „Ghiculescu”), construite în Franţa în 1916 şi achiziţionate în 1919 pentru Marina Militară română. A executat dragaj în perioada 1920-1923 şi numeroase misiuni în perioada 1940-1944. După capturare a primit numele „Arcacs”; s-a scufundat în apele sovietice ale Mării Negre, în septembrie 1945, lovind o mină marină.
Torpiloarele „Zmeul” şi „Zborul” au fost capturate și ele, de sovietici. Au fost restituite României la 12 octombrie 1945.

Ceremonie la mormântul căpitanului comandor Alexandru Dumbravă

Joi, 5 septembrie 2024, în Cimitirul Central Constanța, la mormântul căpitanului comandor Alexandru Dumbravă, s-a desfășurat o ceremonie de comemorare a eroilor marinari căzuți în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, organizată de Comandamentul Flotei „Viceamiral Vasile Urseanu”.

Evenimentul a cuprins un ceremonial religios, de pomenire a eroilor marinari, oficiat de preotul militar al garnizoanei Constanța și ceremonialul de depunere de coroane la mormântul căpitanului comandor Alexandru Dumbravă, comandant al Escadrilei de Distrugătoare și al distrugătorului „Regina Maria” la momentul evenimentelor din 5 septembrie 1944.
Din partea Muzeului Național al Marinei Române a participat dr. Dan-Dragoș Sichigea, Șef Secție Cercetare, care a prezentat circumstanțele ce au caracterizat perioada 23 august – 5 septembrie 1944 pentru Marina Regală a României. Dr. Mariana Păvăloiu, profesor asociat la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, a trecut în revistă cariera excepțională a căpitanului comandor Alexandru Dumbravă.

Sursa: Muzeul Național al Marinei Române

Istoria navei de luptă Regina Maria

Contratorpilorul NMS Regina Maria, devenit distrugător, a fost construit împreună cu distrugătorul Regele Ferdinand la șantierele navale italiene CTT & Pattison, denumite mai târziu Officine Meccaniche e Cantieri Navali di Napoli, după un proiect Thornicroft, începând cu 1927 și până în1930 când au sosit în țară.

Actul oficial de inițiere a comenzii de construcție a contratorpilorului Regina Maria l-a constituit noul program naval din anul 1926, prin care se aproba realizarea a două contratorpiloare (distrugătoare), a unui submarin și a unei nave bază. Primele negocieri s-au purtat cu Casa Pattison cu care s-a semnat un contract la 13 noiembrie 1926.

• lansarea la apă: 2 martie 1929, la Napoli; probele de recepție au durat până la 15 iunie 1930
• la 28 iulie 1930 au sosit la Napoli și s-au ambarcat la bordul distrugătoarelor Regele Ferdinand și Regina Maria ofițerii și maiștrii trimiși pentru completarea echipajelor (proveniți în mare parte din echipajele distrugătoarelor tip M – Mărăști și Mărășești)
• la 4 septembrie 1930 distrugătoarele Regele Ferdinand și Regina Maria au părăsit portul de origine luând drumul către țară. La 7 septembrie 19.30 la ora 13:00 au acostat în portul Constanța
• navele au intrat în serviciu în 7 septembrie 1930, înscriindu-se în ordinea Diviziei de Mare.
• la 27 mai 1931 în portul Constanța, au avut loc festivitățile prilejuite de botezul distrugătoarelor; la ceremonie au participat regele Carol al II-lea, Nicolae Iorga – președintele Consiliului de Miniștri, Dimitrie Ghica – ministru de externe și alte oficialități.
• începând cu 1 iulie 1931 a format împreună cu distrugătoarele Regele Ferdinand, Mărăști și Mărășești, Escadrila de Distrugătoare comandată de cdor Schmidt S. Victor
• la 23 aprilie 1937 a plecat într-un voiaj cu destinația Portsmouth, prilejuit de festivitățile nautice desfășurate cu ocazia încoronării regelui George al VI-lea al Marii Britanii.
• sub comanda căpitan-comandorului Alexandru Stoianovici, a reprezentat România la serbările ocazionate de căsătoria prințului moștenitor al Greciei, dar în perioada 4 – 6 ianuarie 1938, avându-l la bord pe prințul moștenitor Mihai, o furtună i-a produs avarii grave și a obligat nava să se întoarcă la Constanța.
• în 19 octombrie 1938 a participat la funeraliile președintelui Turciei Kemal Attatürk, comandantul navei căpitan comandorul Horia Macellariu și comandorul August Roman depunând o coroană de flori la mormântul acestuia
• la 29 octombrie 1938, conform testamentului reginei Maria, trupul i-a fost înmormântat la Curtea de Argeș, iar inima a fost transportată la reședința din Balcic la bordul distrugătorului Regina Maria, sub comanda căpitan comandorului Horia Măcellariu (a fost adusă înapoi în țară în 1940 când România a pierdut Cadrilaterul, fiind depusă în capela reședinței de la Bran).
• camuflate după modelul Kriegsmarine, distrugătoarele purtau ca semn de recunoaștere un dreptunghi alb cu crucea Sfântului Andrei, de culoare roșie iar în borduri aveau inscripționate asul de cupă – distrugătorul Regele Ferdinand, asul de pică – Regina Maria, asul de treflă – Mărășești și asul de caro – Mărăști.
• la intrarea României în al doilea război mondial erau active numai distrugătoarele Regina Maria și Mărășești. Aceste nave au participat în ziua de 26 iunie 1941, împreună cu alte forțe ale Marinei Regale, la lupta navală din zona Tuzla, împotriva a două nave militare sovietice, crucișătoarele Moscova și Harkov.
• la 30 noiembrie 1941 împreună cu Regele Ferdinand a scufundat un submarin în zona Șabla.
• în perioada aprilie – mai 1944 a participat la „Operațiunea 60.000” de evacuare a forțelor române din Crimeea, cea mai mare operațiune navală din Marea Neagră.
• evenimentele de la 23 august 1944 au găsit distrugătorul Regina Maria ca fiind singura navă disponibilă
• la 30 august 1944 la orele 02:40, în portul Constanța au intrat primele unități navale sovietice. La bordul distrugătoarelor și a altor nave militare, au pătruns în ziua de 5 septembrie ofițeri și soldați sovietici înarmați care au debarcat echipajele române
• distrugătoarele Regina Maria, Regele Ferdinand, Mărăști și Mărășești, împreună cu alte nave ale Marinei Militare, având la bord echipaj sovietic, au părăsit portul Constanța în ziua de 12 octombrie 1944, la orele 06:00. Aceste nave au intrat în compunerea flotei sovietice din Marea Neagră (Regina Maria sub numele „Letuci”)
• la 11 mai 1951, s-a realizat o nouă organizare a comandamentelor, unităților și formațiunilor Marinei Militare, prin care este constituit Divizionul de Distrugătoare format la început din navele Mărăști și Mărășești, iar de la 24 iunie 1951 s-au alăturat și distrugătoarele tip R – Regele Ferdinand și Regina Maria – restituite de guvernul sovietic.
• în anul 1952, printr-o nouă organizare a Marinei Militare, s-a înființat Divizionul 418 Distrugătoare, având în compunere cele 4 distrugătoare românești, sub numele tactic D11 – Mărăști, D12 – Mărășești, D21 – Regele Ferdinand, D22 – Regina Maria
• distrugătoarele au rămas active până în anul 1961 a început acțiunea de tăiere a acestora și a altor nave ale Marinei Militare Române.

Sursa: Historia