SEMN. SIMBOL. SEMNIFICAȚIE – expoziție de grafică a artistei Anca Pașa Deaconu la Muzeul „Ion Jalea”

Muzeul de Artă Constanța aduce un omagiu lui Constantin Brâncuși duminică, 19 februarie 2023, dată la care se împlinesc 147 de ani de la nașterea marelui sculptor, printr-o expoziție a artistei Anca Pașa Deaconu. De la ora 15.00, la Muzeul „Ion Jalea” din Constanţa, va avea loc vernisajul expoziției „Semn. Simbol. Semnificație”.

O primă versiune a acestei expoziții a fost deschisă, în decembrie 2022, la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, oraș ales în mod simbolic, pentru ansamblul monumental creat acolo de Brâncuși, în anii 1937–1938, și care este alcătuit din Poarta Sărutului, Aleea scaunelor, Masa Tăcerii și Coloana Infinitului.
Îmbogățită cu noi lucrări ale artistei, expoziția este acum itinerată la Muzeul „Ion Jalea”, aflat în subordinea Muzeului de Artă Constanța. Această alegere este una semnificativă, din mai multe motive: originea dobrogeană a artistei, care a urmat studii de licență la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” din Constanța, la începutul anilor 2000, pe când atelierele studenților erau găzduite chiar în Muzeul „Ion Jalea”; dorința de a revitaliza un spațiu muzeal de excepție, creând un dialog vizual insolit între sculpturile artistului Ion Jalea din expunerea permanentă și propriile lucrări de grafică din această expoziție temporară, așadar un dialog între arta modernă și cea contemporană, ce are la bază contrasul deschis-închis (luminile și umbrele sculpturilor care păstrează monocromia pietrei, respectiv albul și negrul din lucrările de grafică) și, nu în ultimul rând, actuala expoziție continuă o serie de evenimente pe care artista le-a organizat ca parte a cercetării sale doctorale la Universitatea de Arte București, precum proiectul „Fața în față” la Muzeul de Artă Constanța (august 2022), în care a combinat cu rafinament și inteligență vizuală diverse medii de expresie (pictură, obiect, colaj, instalație, fotografie, video, performance).

”Expoziția Ancăi Pașa Deaconu, curatoriată de Eduard Andrei și Zuzu Caratănase, se înscrie nu numai în ideea unei binemeritate celebrări a sculptorului Constantin Brâncuși, ci își propune și apropierea publicului constănțean de Muzeul „Ion Jalea”, unul din puținele muzee din țara noastră dedicate exclusiv sculpturii. În luna august a anului 2022 am început un proiect intitulat „Redescoperirea patrimoniului artistic local”, care a constat într-un voiaj imaginar prin secțiile Muzeului de Artă Constanța: Muzeul „Ion Jalea” și Muzeul din Topalu, menit să dezvăluie publicului, rând pe rând, lucrări din patrimoniul celor două muzee. Acest proiect își propune să apropie vizitatorii de artiști și de colecțiile muzeale, publicul beneficiind astfel de un bagaj informațional lărgit și prețios” a declarat Lelia Pîrvan-Rus, directorul Muzeului de Artă Constanța.

”Printr-o interpretare de tip semiotic, Anca Pașa Deaconu invită privitorul într-un drum inițiatic, pentru a traversa un labirint de semnificații a căror descifrare presupune contactul cu opera brâncușiană, emblematic reprezentată prin ansamblul monumental de la Târgu Jiu. Regăsim, astfel, în expoziția Ancăi Pașa Deaconu motivul sărutului brâncușian, sublimat pe grinda orizontală a Porții Sărutului sub forma sferei secționate median – un laitmotiv dominant – sau trimiteri la elementele romboidale (modulul octaedric), care asigură creșterea ritmică pe verticală a Coloanei Infinitului, și la numărul simbolic 12 (asociat cu scaunele de la Masa Tăcerii, cei 12 apostoli, orele zilei / nopții). Toate acestea, în lucrări care poartă însă amprenta profund originală a artistei. De pildă, sub titluri ca Începuturi, Oglinda, Reflexie, Simbol, Scut, Povestea unui templu, artista Anca Pașa Deaconu creează un ansamblu de 12 compoziții pe format circular, în care spațiul plastic este descompus și recompus în manieră scenografică și geometrizantă, jonglând cu ambiguitatea și misterul luminii, în același timp diurne și nocturne, într-un joc caleidoscopic de reflexii multiple, care sugerează întoarcerea la începuturile lumii, la creația primordială. Întregul demers plastic stă sub semnul raportului pregnant alb-negru, la rândul său cu conotații simbolice legate de dihotomii: ziua și noaptea, lumina și întunericul, binele și răul” a subliniat criticul de artă Eduard Andrei.